Incerc sa te uit dar mereu imi apari in cale .... De ce ? Cand ii vad pe altii fericiti cu persoana iubita pur si simplu nu stiu ce sa fac ... sa ma bucur pentru ei sau sa fiu geloasa ? Mereu imi spun ca voi fi eu o data fericita ca ei dar parca clipa aia nu mai vine ... M-am saturat sa sper , sa fiu optimista , sa spun ca voi uita , ca toate vor veni de la sine dar nu , nimic din toate astea nu le cred cu adevarat doar ma mint singura ca va fi bine si nu va fi ... O sa astept dar pana cand ? Pana cand va fi prea tarziu si nu voi mai putea face nimic ... ma voi ineca in asteptari nu voi mai putea iesi la suprafata . Nu vreau sa se intample nimic din toate astea . Vreau doar sa fiu fericita ... De ce e asa de greu ? Am mai auzit pe multi spunand ca viata este grea si ca nu toti pot sa fac fata ... dar am auzit mai multi spunand ca viata este frumoasa si trebuie sa treci peste toate greutatile cu fruntea sus . Incerc sa ascult ce imi spune ratiunea ca e mai bine adica sa fiu optimista . Mda ... nu prea merge in cazul meu . Inima salbatica =)) oare cum te imblanzesc (OK , asta a sunat mai ciudat ca orice am scris pana acum aici )  Oare cum sa fac sa se opreasca toate sentimentele astea ? Stiu multe lucruri rele despre el , nu ajuta cu nimic tot acelasi lucru simt , stiu ca nu e capabil sa iubeasca , nu ajuta cu nimic eu il voi invata , stiu ca a ranit multe fete , pe mine nu ma va rani . Gasesc o scuza stupida la fiecare lucru rau , culmea cred scuzele mele stupide dar nu cred ce trebuie sa cred cu adevarat ca trebuie sa ma opresc ... Pur si simplu ma exasperez pe mine insami .  

Zi obisnuita ... dar parca e ceva in plus

Da ... nu mai sunt trista . Am uitat de el adica nu uitat dar acum nu il mai iubesc ba da , dar nu pot explica nu simt lafel totul s-a schimbat . Am descoperit ca sentimentul nu mai este asa profund si nici nu cred ca va fi pana cand nu il voi mai vedea din nou . Acum , ca m-am lamurit cu asta ... azi a fost o zi perfecta , am inceput-o cu o dimineata lenesa clar ... in care m-am asezat imbracata la nimereala la calculator apoi am mers pana in oras cu o prietena doar pt niste cumparaturi , am venit acasa credeam ca toata ziua voi fi lenesa credeam ca azi nu mai fac nimic dar desigur am stat 1 minut in pat si gata nu mai eram lenesa asta s-a intamplat cam pe la 11 , apoi  am vorbit la telefon cu Daiana dupa care am pierdut vremea pana la 1 atunci cand am mers in gradina cu o patura stand  si gandindu-ma la diferite chestii , la 2 am mers iar in oras si am luat ceva cu Daiana :)) ... apoi ea a venit la mine sa ii dau niste apa si din greseala m-a stropit de la asta pana cand am ajuns amandoua fleasca nu a fost mare lucru . Apoi am stat ne-am uscat si am mancat capsuni cu zahar si cirese :x , a plecat de la mine la ora 4 , la  ora 6 ne-am intalnit din nou si am stat in oras pana la 9 in timpul in care ne-am distrat super tare :)) si totul a trecut ca 30 de minute ... Chiar daca m-am lovit la deget in timp ce excaladam dealul cu sandalele mele si am mers juma de drum cu o durere la degetel :)) tot tare am fost ...si am stat pana acum , hotarandu-ma sa scriu pe blogul meu prapadit :)

Da , cred ca am scris destul despre tristete , plans si alte chestii de acest gen . Adevarul este ca am si parti bune in viata , am prieteni si ei ma fac sa zambesc (defapt mai mult sa rad ) si cu ei langa  mine nu pot sa fiu suparata . Asa ca , m-am apucat de practicat un nou sport : zambitul . Stiu ca nu prea multa lume imi citeste blogul (nimeni ) de aceea scriu chestii personale aici asa ca ... voi incepe sa scriu si despre fericire :) 

Da … unul dintre momentele in care chiar nu am ce face si alunec iar cu gandul la ceea ce incerc sa uit :( . Si ma gandesc cum ma voi descurca fara sa ii vad zambetul zilnic , imi ajunge unul si saptamanal daca il voi avea , da am poze dar in poze ochii lui nu stralucesc asa cum stralucesc in realitate si nu sunt atat de profunzi si nu te scufunzi in ei asa cum sunt defapt . Defecte ? Da , pt ca oricine are si accept asta dar calitatile fac sa nu le mai observ . Pentru mine e perfect asa cum e , cu tot ce are cu tot ce e . Nu il cunosc prea bine dar nu stiu de ce il iubesc uneori chiar ma gandesc si imi dau singura raspunsul : pentru ca asta e ceea ce vreau , pentru ca imi zambeste si pentru ca ma atrage . Apoi ma intreb din nou si din nou si din nou ... Pana ce realizez ca asta sunt , asta fac si chiar daca voi vrea nu ma voi schimba . Dar un singur lucru stiu … Nu poate sa plece , nu il voi lasa sau cel putin nu pot sa accept fara sa fac nimic dar sunt prea slaba si timiditatea ma invinge . Nu stiu daca voi putea vreodata sa o inving eu pe ea , sa prin curaj si macar sa ii spun buna , important e ca timiditatea nu imi poate lua un singur lucru : amintirea zambetului lui cu ajutorul caruia comunicam , in zambetul lui citeam tot .  In putinele date cand ne-am vorbit nu prea am retinut mare lucru pentru ca eram prea pierduta in ochii lui :x … Oare cand il voi putea uita ? Dar cea mai mare intrebare , il voi putea uita ? Sunt atatea intrebari si atat de putine raspunsuri . Dar totusi nu vreau sa il uit si sa nu mai simt nimic cand va trece pe langa mine pe strada intamplator , vreau doar sa raman cu amintirea , chiar daca doare nu vreau sa il uit . Confuza … acesta este cuvantul care ma descrie cel mai bine . Stiu doar un singur lucru il iubesc si sentimentele mele nu se vor opri doar pentru ca nu sunt sanse reale nu ii pot spune inimii sa se opreasca . Da , ma pot minte singura spunand ca nu il mai iubesc dar tot acelasi sentiment il voi avea cand voi trece pe langa el , deci nu va fi nici o schimbare din contra va durea si mai tare . Imi trebuie timp … cred eu dar inima spune ca timpul nu va rezolva nimic , sunt disperata si disperarea mea se transforma in lacrimi si nu stiu cum sa le opresc cum nu stiu sa opresc nici sentimentele . :(  Inima nu vrea sa admita ceea ce mintea stie deja ... 

Cum ar fi daca ..... ?

Cum ar fi daca .... ? Asta e intrebarea pe care mi-o pun cel mai des . Dupa ce rostesc aceste cuvinte ma desprind de realitate si incepe un vis plin de perfectiune  . Apoi realizez ca nimic din toate astea nu este adevarat ma opresc  , privesc realitate si sunt dezamagita de ea .  Vise , posibil sau imposibil  de realizat , raman totusi doar acolo , in lumea imaginara . Uneori unele dintre ele devin realitate , iti dau incredere si continui sa visezi asta este cel mai important sa nu renunti la ele sa ramai optimist  . 

Iluzii

Ce frumos e cand iti dai seama ca se intampla ceva frumos si bun dar apoi iti dai seama ca e rau si ca defapt a fost doar o Iluzie . Nu cred ca ai mai mare bucrurie atunci cand crezi ca te apropii din ce in ce mai mult de cineva neaccesibil , ca totul se va schimba crezi ca este imposibil , dar devii optimist si  pana la urma ajungi sa crezi si o iei in serios , te bucuri simti ca zbori  . Dar , apoi totul se prabuseste si iti dai seama ca a fost o iluzie , ca ai interpretat totul gresit sau pur si simplu ai fost prea entuziasmata sa te gandesti si a doua oara , sa reflectezi si la tot si sa iti dai seama ca ai facut mare zarva dintr-o prostie , iar asta a fost doar prima parte , a doua este atunci cand iti dai seama ca daca ai pierdut ceva asa de mare si ai ramas cu o legatura asa de mica , nu mai ai nimic , ca totul s-a risipit ca nisipul in palma ... plangi , esti disperata si apoi si apoi ... o iei de la capat . 

Prietenie ?!

Mda ... in momentul asta sunt dispusa sa scriu despre prietenie cat e lumea de mare . Da , e minunata dar mereu sunt momente grele cand prietenii sunt prea orgoliosi sa isi ceara scuze  iertare sau daca o fac (ceea ce e o minune in cazul meu )  o fac in sictir  mila , sila orice numai sinceritate si parere de rau nu . Poate alti prieteni sunt altfel dar ai mei asa sunt si nu cred ca se vor schimba sau ca voi gasi altii lafel . Chiar daca gresesc , imi fac rau , ma fac sa plang de ma deshidratez , tot nu pot renunta la ei si ii iert . Dar motto-ul meu este : Don't cry ! Just say "fuck you" and simle . Recunosc , nu imi este usor dar , incerc sa rezist .  Dar totusi fara ei nu stiu ce as face si cum as rezista . Ei imi coloreaza viata :) si cu ei ma simt cel mai bine . Nu pot sa iau doar partea rea cand ne certam si sa uit de ce e mult mai important decat o greseala mica : faptul ca ei au fost cu mine cand am avut momente grele si m-au sustinut si ca ei m-au iertat la randul lor pe mine ... Va iubesc >:D<

Me and my guitar

Momentele alea in care vrei sa fii doar tu si cu chitara ta :x si sa canti la nesfarsit aceleasi cantece si aceleasi note care parca te ajuta sa treci mai repede peste orice . Sa iti descarci sentimentele pe corzi inventand noi ritmuri pana rupi  o coarda (sau mai multe) .  Da , asta ma face sa ma simt cu adevarat mai bine in clipele grele . Ma ajuta sa trec peste , dar nu doar la asta imi folosesc chitara , cu ea transmit iubire , speranta , tristete , bucurie ... orice sperand ca ecoul ei sa auda undeva , sa nu se risipeasca ...

Prima postare

Da , mi-am facut un blog ... De multe ori am facut , am scris si mai tarziu am facut ce fac eu de obicei cu toate lucrurile sentimentale l-am sters :| . Profund nu-i asa ? Nu sunt prea buna la scris deci ... nu va asteptati la romane doar cuvine insirate fara sens  aici . Scriu pentru a ma descarca pentru ca uneori mi-e greu si nu pot spune nimanui . Nu ma deranjeaza daca blogul meu nu e facut public :). Doresc doar sa am un loc unde sa imi adun gandurile si intr-o zi sa le recapitulez , sa vad daca mai sunt lafel :D